Până în 1989
1938, 22 septembrie – Se naște Augustin Buzura, la Berinta, judetul Maramures, primul copil al sotilor Ilie si Ana (n. Micle) Buzura
1941,15 aprilie – Se naste Stefan, fratele scriitorului. Desi a fost elev eminent, Stefan a absolvit doar scoala gimnaziala si a optat pentru agricultura. Se casatoreste in Copalnic, satul de bastina al mamei.A ramas la tara, a fost agricultor.
1943, 21 ianuarie – Se naste Maria, sora scriitorului, o foarte apreciata invatatoare. Ramane in casa parinteasca si isi desfasoara activitatea timp de 39 ani la Scoala cu clasele I- VIII din Berinta.
1945 – Incepe si termina scoala primara in comuna natala, apoi continua 2 ani in comuna alaturata, Copalnic Manastur. Din clasa a VII-a parintii il muta la Baia Mare unde tatal lui lucreaza ca muncitor la uzinele Phoenix. Locuieste la o matusa, la internat,apoi in gazda la doamna Puscasu, fosta coproprietara a minelor de aur, al carei sot era la Canal, iar pentru a supravietui lua elevi in gazda. Augustin Buzura evoca , adesea cu umor, acea perioada in care, sub indrumarea ei, copiii invatau Codul manierelor elegante.
1951-1955 – Este elev la liceul Gheorghe Sincai din Baia Mare. Din aceasta perioada si le aminteste cu drag pe profesoara de romana, Olimpia Dragos, si pe cea de franceza, Zoe Achim. Le-a apreciat si iubit pentru devotamentul lor, pentru pasiunea si felul in care au stiut sa le stimuleze iubirea pentru frumos, pentru autentic.
De directorul liceului, profesorul Filip, ii era frica, din cauza episodului cu Circul Krateyl. Fugea de la internat, uneori de la ore, ca, pentru mici recompense, sa plimbe reclame prin oras sau sa hraneasca animalele. A fost reclamat directorului si amenintat de acesta cu exmatricularea.
1955 – Termina liceul si merge, trimis de mama lui, la Bucuresti pentru admitere la Medicina Veterinara, unde preda ca profesor de anatomie comparata Gheorghe Ghetie ( fiul preotului din sat, ajuns o mare somitate). Tatal il voia preot, mama medic veterinar, iar tanarul absolvent de liceu ar fi dorit sculptura sau filosofie. Augustin Buzura incalca dorinta mamei, da examen si reuseste la Facultatea de Filosofie. Dar mama afla si ii taie fondurile. Nevoit sa renunte la Filosofie, ajunge astfel la Baia Mare, ocupa sporadic mai multe functii pe care nu le stapaneste sau nu-si da interesul (statistician, pedagog, miner).
1956 – Ajunge invatator in Valea Neagra, un sat de munte ,,unde soarele se vedea trei ore pe zi”, iar legatura cu orasul era aproape imposibila. Locuitorii satului erau muncitori forestieri ce coborau din munti doar in zilele de salariu, cand consumau tot alcoolul din unicul bufet din sat si-l luau ca partener si pe tanarul invatator. Din nou mama intervine si il ia acasa.
1957 – Intra la Facultatea de Medicina Generala din Cluj-Napoca. Concomitent frecventeaza cursuri de filosofie, istoria artei si literatura la facultatile de profil.
A vorbit intotdeauna cu mandrie si recunostinta, dar si cu umor, despre profesorii celebri pe care i-a avut: I.Hatieganu, I.Goia, A.Moga, C.C. Veluda. Cu Octavian Fodor, desi nu l-a avut ca profesor, a legat o emotionanta prietenie. Multi il recunosc in Octavian Fodor pe profesorul Ion Cristian , personajul principal din romanul Orgolii ( 1984). Prin anul IV de Medicina, cand incepe colaborarea cu cercul stiintific de psihiatrie al doamnei Aurelia Sirbu, descopera cu adevarat psihiatria care a ramas o constanta in viata lui.
1960 – Debuteaza in revista „Tribuna” ( nr 8 din 25 februarie), cu nuvela Pamant, la recomandarea lui Mircea Zaciu, in cenaclul caruia fusese citita.
In revista „Tribuna” publica de-a lungul anilor proza, reportaje, eseuri, tablete, articole de atitudine, iar, pe masura ce-i creste notorietatea, colaborarea se extinde la majoritatea revistelor literare din tara.
1961 – Ia primul contact cu Securitatea. Este retinut peste noapte, fiindca planificase sa mearga la Lancram, cu un grup de prieteni, la inmormantarea poetului Lucian Blaga.
1963 – Se casatoreste cu Maria Olimpia, nascuta Cardos, absolventa a Facultatii de Filologie, Universitatea Babes- Bolyai, Cluj- Napoca, cu lucrarea „Ion Chinezu – traducator si publicist”. A fost corector si redactor la Editura Dacia, Cluj, timp de peste 20 ani.
Publica, la ESPLA, in Colectia Luceafarul, volumul de nuvele si povestiri Capul Bunei Sperante, cu o prefata de Mircea Zaciu. Autorul spune ca „subiectele din povestirile acelea au fost in germene romanele mele de mai tarziu. Atmosfera si obsesiile mele de atunci m-au urmarit toata viata “.
1964 – Absolva Facultatea de Medicina cu lucrarea „Shakespeare in psihiatrie”, sub coordonarea prof.dr Aurelia Sirbu (cea care sperase sa-i urmeze la catedra).
Din cauza unor imprejurari nefericite, pierde repartitia sperata si atunci renunta (deocamdata, credea el) la medicina, osciland mereu intre cariera literara si cea medicala, constient fiind ca ambele nu se pot practica la nivel inalt, asa cum isi propusese.
Cum deja publicase in revista „Tribuna”, Cluj, a fost angajat de catre Teofil Busecan, directorul revistei, intr-un post vacant de functionar.
1965, 1 aprilie – Este numit redactor la sectia de stiinta a revistei „Tribuna”, unde il avea coleg de sectie pe Romulus Rusan.
1966 – Publica volumul de nuvele si povestiri De ce zboara vulturul ? la Editura Tineretului, Bucuresti, unde reintalnim obsesiile si framantarile din primul volum. Si aici este acelasi Augustin Buzura, un fin observator al vietii cotidiene.
1967- Inaugureaza in revista „Tribuna” o rubrica intitulata „Bloc-Notes” in care publica aproape saptamanal reflectii despre literatura, societate, despre viata si moarte. Aceste meditatii cu caracter eseistic si care „m-au ajutat sa transfer ceva din energia mea nervoasa in alta parte, astfel incat textul prozei mele sa fie eliberat de incarcatura exploziva a momentului” i-au adus numeroase intalniri cu Securitatea, din cauza ca textele erau mereu comentate favorabil la Europa Libera. Articolele autorului din „Tribuna” au reprezentat o teroare pentru oficialitatile comuniste.
1969,16 martie – Se naste fiul scriitorului, Mihai Adrian. Este absolvent ai Universității Naționale de Arte Teatrale și Cinematografice din București și al masteratului multimedia din cadrul aceleiași universități. Este director de imagine în cadrul Televiziunii Române, unde, în ultimele două decenii, a semnat imaginea mai multor documentare pentru micul ecran și al unor serii tematice importante, difuzate pe canalele TVR1, TVR2 și TVR Internațional. Dublu laureat al Marelui Premiu pentru imagine de film, acordat de Asociația Națională a Profesioniștilor de Televiziune, în 2007 pentru mediu-metrajul „Dali necunoscut” și în 2011 pentru serialul etnografic „La porțile cerului”. Este coautor al fotojurnalului bilingv de călătorie „Zece zile sub văl” / „Ten days under the veil”, Editura Litera, 2011 și, recent, autor al filmului „Grigore Leșe – o lume în lume”. De asemenea, a semnat fotografiile pentru câteva coperte din seria Ego Proză, a Editurii Polirom și a participat cu lucrări la expoziții de fotografie ale UCIN.
1970 – Apare Absentii, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, primul roman al scriitorului. „A vrut sa fie o metafora a singuratatii si disperarii, un strigat in zadar”, marturiseste scriitorul.
1971 – Romanul Absentii starneste deopotriva un val de aprecieri entuziasmate din partea criticii si un mare succes la public. Pentru acest volum primeste Premiul Uniunii Scriitorilor
Dupa tezele din iulie romanul este interzis si scos din librarii fara nicio explicatie. Situatia il macina enorm, face memorii, cere explicatii, dar fara niciun rezultat.
1972, 23 februarie – Se naste Anamaria, fiica scriitorului, absolventa a Facultatii de Litere din Cluj-Napoca, Universitatea Babes- Bolyai. Este fondatorul si presedintele nou-infiintatei Fundatii Culturale Augustin Buzura, prin activitatea careia doreste sa tina vie si sa perpetueze memoria scriitorului Augustin Buzura.
1974, iunie – Apare romanul Fetele tacerii la Editura Cartea Romaneasca , Bucuresti, redactor Georgeta Naidin . Cartea este rodul unei laborioase documentari ( drumuri in Apuseni, contacte cu rude, cunoscuti ai celor ce fugisera de teama colectivizarii etc) si , ca urmare, primeste numeroase amenintari din partea Securitatii. Romanul primeste Premiul Uniunii Scriitorilor
Apare si in limba maghiara A kintiek ( Absentii), Editura Europa Konyvkiado, Budapest, traducere in limba maghiara de Kolozsvari Papp Laszlo
1977, februarie – Apare romanul Orgolii la Editura Dacia, Cluj-Napoca, redactor Viorica Marii. Ca si in Absentii, personaje sunt doctori justitiari ce-si cauta identitatea si lupta „pentru recuperarea propriei integritati morale” Paul In ultimii ani a fost f bolnav, suferea de saturnism si diabet. .
1978 – Moare tatal scriitorului, Ilie. „Tata era un om de-o forta fizica impresionanta…. Era bland, calm, generos….II placea sa cante la tilinca si sa construiasca fantani. Simtea apa , locul potrivit pentru a sapa.”
1979 – Romanul Orgolii este tradus in limba maghiara (Gog, Editura Europa Konyvkiado, Budapest, de Kolozsvari Papp Laszlo) și în sarbo- croata (Samoljuble, Editura Pomurska Zalozba, Ljubljana, traducere de Katja Spurova si o postfata de dr Richard Sirbu)
1980, iunie – Apare Vocile noptii la Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, redactor Georgeta Naidin, pentru care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor .
„Romanul ancoreaza mediul industrial si infatiseaza realist, cu sarje satirice, virulente pe alocuri , problema industrializarii excesive si a denaturarii vietii tinerilor muncitori ”-Ion Simut.
1981- Apare Bloc Notes, Editura Dacia, Cluj- Napoca, redactor Vasile Igna, un volum de publicistica in care sunt selectate articole aparute in revista „Tribuna”.
1982 – Volumul Orgolii tradus in limba maghiara apare si la Editura Kriterion, Bucuresti, de Kolozsvari Papp Laszlo,cu postfata de Kantor Lajos. Apare, la Editura Kriterion Verlag, și Ansichten des Stolzes, traducerea in germana de Dieter Fuhrmann
1983 – Este publicat volumul Az ejszaka hangjai ( Vocile noptii ), Editura Europa, traducerea in limba maghiara de Kolozsvari Papp Laszlo
1984 – Din proiectatul ciclu de trei volume Zidul mortii, apare primul romanul Refugii, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, redactor Georgeta Naidin.
1985, februarie – Este reeditat romanul Orgolii, Editura Dacia, Cluj- Napoca, redactor Vasile Igna.
1986 – Apare romanul Orgolii in limba chineza, la Beijing, in traducerea lui Jen Yuan.
1987, ianuarie – Moare mama scriitorului, Ana. „O taranca frumoasa cu ochi mari, negri…..Cat a trait nu a fost decizie majora din care sa fi fost exclusa….Timpul dintre liceu si facultate a fost foarte brutal cu mine: numeroase slujbe, nemultumire cata incapea si, treptat, un fel de prabusire, numai ca totdeauna, inainte de a fi simtit fundul prapastiei, aparea mama cu solutiile ei neasteptate” (marturie a scriitorului in Banchetul de litere de Aura Christi).
Se afla la Amsterdam unde participa ca invitat la Conferinta Europeana organizata de Institutul de Teatru din Olanda, Academia de Arte din Berlin si Academia Regala de Stiinte din Olanda. Impreuna cu alte personalitati , au pus bazele Reuniunii care primeste numele de Gulliver, ca un raspuns la ideile propuse de Gunter Grass de a realiza o cooperare intre tarile Europei Centrale, Occidentale si Rasaritene si de a stabili caile care ar fi de urmat. Printre membrii oganizatori ii intalnim pe Max Wagner, Steve Austen, Vaclav Havel, Gunter Grass, Andrei Bitov, Andrei Vosnesenski.
Este realizat filmul Orgolii, cu scenariul scriitorului, in regia lui Solomon Marcus. In roluri principale Victor Rebengiuc, Cristina Deleanu si Mircea Albulescu.
1988 – Apare Drumul cenusii, al doilea roman din ciclul Zidul mortii, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, lector Gabriela Adamesteanu.
Apare, in limba maghiara, Menedekek ( Refugii),Editura Europa Konyvkiado, Budapest, traducerea de Kolozsvari Papp Lazslo.
Este difuzat filmul Padureanca , scenariu de Augustin Buzura, dupa o nuvela de Ioan Slavici, regizor Nicolae Margineanu, actori Adrian Pintea, Manuela Harabor si Victor Rebengiuc.
Este interzis din nou romanul Absentii.
1989, noiembrie, decembrie – Se afla in Germania, invitat fiind de Universitatea din Heidelberg, apoi la anuala intalnire Gulliver. In trecere prin Berlin asista la daramarea Zidului Berlinului, intelege ca un sistem se destrama si ca drumul este fara intoarcere. Revine la Cluj exact cand la Timisoara inceapeau evenimentele premergatoare Revolutiei, iar in zilele de 21, 22, 23, 24 decembrie era pe baricade, entuziasmat ca traieste astfel de evenimente pe care nu le-ar fi crezut petrecandu-se in timpul vietii lui.
Pe 23 decembrie este numit redactor-sef la Tribuna.
După 1989
1990
– Depune eforturi uriașe pentru înființarea și construcția unei fundații culturale menită să promoveze cultura română în lume și pe cea străină în România. Are ca model British Council, Institutul Suedez, Goethe Institut. La 23 aprilie se înființează Fundația Culturală Română prin HG semnată de Petre Roman, iar Augustin Buzura devine Președinte al fundației. La 17 noiembrie ia naștere Editura Fundației Culturale Române. De la înființarea Fundației și până în 2004, Augustin Buzura a coordonat activitatea FCR, s-a implicat în activitatea editurii, a înființat mai multe publicații și mai multe instituții culturale în subordinea acesteia, cu sedii în țară (Centrul de Studii Transilvane) sau în străinătate.
– Devine Membru Corespondent al Academiei Române.
1991
– Are loc premiera filmului Undeva în Est, cu un scenariu scris de Augustin Buzura după propriul roman, Fețele tăcerii. Regizorul filmului este Nicolae Mărgineanu, iar din distribuție fac parte Maria Ploae, Dorel Vișan, Remus Mărginean ș.a.
– Apare ediția a doua a romanului Absenții la Editura Tinerama, București.
– Apare ediția a doua a romanului Fețele tăcerii la Editura Albatros, București.
1992
– Apare romanul Drumul Cenușii, ediție revăzută, la Editura Fundației Culturale Române, Colecția Pantheon.
– Devine membru titular al Academiei Române.
– Este ales Președinte al filialei române a Academiei Italiene de Cultură și Științe Europene.
1993
– Reeditarea romanului Vocile nopții, cu prefață scrisă de autor, apare la Editura Minerva, colecția BPT.
– Apare Refuges (Refugii), Editura FCR, București, traducerea în engleză de Ancuța Vultur și Fred Nadaban.
1994
– Refuges (Refugii), în traducerea Ancuței Vultur și a lui Fred Nadaban, este republicat la Columbia University Press, NY.
1995
– În prezența autorului, romanul Refuges se lansează la New York, Librăria Rizzoli. Evenimentul a fost patronat de Pen-Clubul local, fiind prima lansare a unui scriitor din Romania la NY. La eveniment au participat personalități ale vieții culturale, printre care poeta Rose Styron și soțul ei, William Styler (autor al romanului Sophie’s Choice), precum și numeroși români stabiliți în America.
1996
– Apare o nouă ediție a romanului Fețele tăcerii, cu prefață și o bio-bibliografie alcătuite de Mircea Iorgulescu, la Editura 100+1 Gramar, București, Colecția „Capodopere ale romanului românesc ”.
1997
– Romanul Vocile nopții are o nouă ediție la editura Litera din Chișinău, în colecția Biblioteca Școlarului.
– Primește titlul Doctor Honoris Causa al Universității Lucian Blaga din Sibiu.
1998
– La 22 septembrie, are loc deschiderea oficială a Anului Cultural Românesc în Japonia, organizat de FCR. Gazdele i-au făcut surpriza de a-i serba ziua de naștere în cadrul acestei ceremonii. Printre cei prezenți s-au numărat Prințul Hitachi, fratele Împăratului, Prințesa Hanoko, fostul premier Hata și alte personalități nipone.
1999
– La peste zece ani de la apariția cărții Drumul cenușii, apare romanul Recviem pentru nebuni și bestii, Editura Univers, București, redactor Oana Fotache.
– Absenții, ediția a treia, este publicat la Editura Allfa, București, cu o prefață de Dan Silviu Boerescu.
– Vocile nopții, ediția a doua, apare la Editura Universalia, București, în Colecția „Romanul Mileniului Trei”.
– Are loc la Washington DC o grandioasă manifestare organizată de Smithsonian Institute. Augustin Buzura și FCR si-au asumat dificila misiune de a reprezenta România, invitată de onoare la Smithsonian Folklife Festival, cu un program sub genericul România – porți deschise. Este vorba despre cel mai cunoscut festival de tradiții din lume, ocazie cu care țara și cultura ei au fost amplu prezentate – de la construcții în lemn (o biserică construită de meșteri maramureșeni pe Mall), până la muzică, dans, gastronomie, materiale informative etc. A avut peste 1 100 000 vizitatori, iar 40 000 000 au făcut cunoștință cu România prin mass-media, televiziunile și radiourile (CNN, CBS, Canal 4, Discovery) și peste 80 de ziare americane transmițând în direct întreaga manifestare.
– Augustin Buzura primește diploma Contribuția unică la recunoașterea culturii române și a României de către publicul american din partea Centrului Moștenirii Culturale Româno-Americane.
2000
– O nouă ediție a romanului Drumul cenușii, prefațată de Romul Munteanu, este publicată de Editura Gramar 100+1, București, Colecția „Capodopere ale romanului românesc”.
– Apare Chemin de cendres (Drumul cenușii) la Editura Noir sur Blanc în Franța și Elveția, în traducerea lui Jean-Louis Courriol.
– Devine membru de onoare al Academiei Româno-Americane.
– Primește mai multe distincții:
Ordinul Național pentru Merit în grad de Cruce, înmânat de Președintele României, Emil Constantinescu.
Ordinul Național în grad de Comandor Rio Branco, înmânat de Președintele Braziliei, Enrique Cardoso.
Ordinul Național Vulturul Aztec, acordat de Președintele Mexicului, Ernesto Zedillo Conce de Leon.
– Apare Askans Vag (Drumul cenușii), cu o traducere în suedeză de Ion Milos, la Editura Gondolin, Stockholm.
2001
– Apare la Paris Requiem pour Salauds et Fous, Editura Noir sur Blanc, adaptare în franceză de Marily le Nir.
– Devine Membru al Academiei Latinității din Rio de Janeiro.
– Este ales Membru al Academiei Braziliene de Litere.
– Devine membru corespondent al Sudosteuropa Gesellschaft din Munchen.
2003
– Publică Tentația risipirii la Editura Fundației Culturale Române, București. Volumul cuprinde mărturisiri și interviuri. Redactor de carte este Viola Vancea.
– Fețele tăcerii apare în reeditare la Editura Paralela 45, Colecția 60.
– Absenții are o nouă ediție la Editura Allfa București.
– Requiem for Fouls and Beasts (Recviem pentru nebuni și bestii), apare la Columbia University Press, NY, în traducerea lui Liviu Bleoca.
– Drumul cenușii este reeditat la Editura Litera Internațional, București, în Colecția „Carte pentru toți”.
– Uniunea Scriitorilor îi acordă premiul Opera Omnia.
– Fundația Anonimul îi acordă premiul Opera Omnia.
– Efortul de consolidare a Fundației Culturale Române și de transformare a acesteia într-un institut de mai mare amploare este încununat de succes prin înființarea, prin lege, a Institutului Cultural Român – ICR. Augustin Buzura este numit Președinte al noii instituții, printr-un decret dat de Președintele României, Ion Iliescu.
2004
– Apare volumul Teroarea iluziei, convorbiri cu Crisula Ștefănescu, Editura Polirom, Iași, cu un cuvânt înainte de Crisula Ștefănescu și cu post-scriptum de Augustin Buzura. Volumul are la bază discuțiile purtate de Augustin Buzura în 1989, la Munchen, cu Andy și Crisula Ștefănescu, pe atunci redactori și cercetători analiști la Europa Liberă.
– Reeditare Fețele tăcerii la Editura Polirom, Iași.
– Reeditare Fețele tăcerii la Editura Litera Internațional.
2005
– Președintele României Traian Băsescu îl demite pe Augustin Buzura de la Institutul Cultural Român, pe motivul „fiecare vine cu echipa lui”.
– Refugii, ediția a doua, este publicat la Editura Corint, București.
– Reînființează Fundația Culturală Română. I se alătură în acest demers mulți dintre foștii colaboratori ai FCR și ai revistei Cultura, a cărei apariție încetase. Sub egida noii FCR, pe 8 decembrie reapare revista Cultura, al cărei redactor- șef este Augustin Buzura. Sub sloganul preferat, „a te întreba, a te îndoi, a cunoaște”, continuă, mai acid, atacul împotriva imposturii, a prostiei, demagogiei și ignoranței.
2008
– În îngrijirea Angelei Martin apar primele trei romane în ediție definitivă:
Orgolii, la Editura Art, în Colecția „Ficțiune și artilerie”, cu o prefață de I. Simuț, intitulată „Romanul conștiinței etice”;
Absenții, la Editura Litera Internațional, cu o prefață de Mircea Iorgulescu;
Recviem pentru nebuni și bestii la Editura Semne din București.
– Primește premiul de excelență, oferit de Asociația Scriitorilor din București și primarului Sectorului 2, Neculai Onțanu.
2009
– Apare romanul Raport asupra singurătății, primul caiet, la Editura Polirom. Noul roman este bine primit de critică, fiind numit „roman al conștiinței tragice a umanității” (C. Cubleșan).
– I se acordă premiul Opera Omnia din partea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.
– Lansează la Târgul de carte Gaudeamus volumul A trăi, a scrie, Editura Limes, Cluj-Napoca, cu prefața autorului, care include texte din volumele anterioare Tentația risipirii și Teroarea iluziei.
2010
– I se acorda titlul Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.
– Primește Doctor Honoris Causa al Universității de Nord, Baia Mare.
2011
– Apare ediția definitivă Fețele tăcerii, Editura Curtea Veche, București, apărută în Colecția Biblioteca pentru Toți, coordonată de Ana-Maria Vulpescu, în îngrijirea Angelei Martin.
2012
– Apare, la Editura Rao București, volumul de publicistică Nici vii, nici morți. care cuprinde articole selectate din editorialele publicate în revista Cultura.
– Apare volumul Canonul Periferiei la Editura Limes, Cluj- Napoca, cu un argument al autorului.
2013
– Debutează, la Editura Rao, Colecția „Opere complete” cu integrala romanelor lui Augustin Buzura. Colecția este îngrijită și coordonată de Angela Martin. Primele două romane din colecție sunt Recviem pentru nebuni și bestii și Absenții (cu o prefață de Sorina Sorescu).
2014
– Primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj- Napoca.
– Refugii apare în Colecția „Opere Complete” cu o prefață de Mircea Iorgulescu.
– Drumul cenușii apare în Colecția „Opere Complete” cu o prefață de Mircea Martin.
– Primește Premiul de Excelență al Galei „Om între oameni”.
2015
– Vocile nopții apare în Colecția „Opere Complete” cu o prefață de Paul Cernat.
– Fețele tăcerii apare în Colecția „Opere Complete” cu o prefață de Bianca Burța- Cernat.
2016
– Orgolii apare în Colecția „Opere Complete” cu o prefață de Al. Goldiș.
– Raport asupra singurătății apare în Colecția „Opere Complete” cu o prefață de Valentin Protopopescu („O carte despre autenticitate și adevăr”) și o post-față de Angela Martin („Opera – un univers total”).
– Report on the state of loneliness (Raport asupra singurătății) apare la editura Profusion, Londra, în traducerea Ramonei Mitrică, a lui Mike Phillips și a lui Mihai Râșnoveanu.
2017
– În luna mai, este prezent pentru ultima oară în public la Bookfest, la lansarea volumului Între două lumi. Augustin Buzura, romancier și gazetar, o antologie critică alcătuită de Angela Martin, publicată la Editura Tracus Arte.
– Moare la 10 iulie și este înmormântat la Cimitirul Bellu, București