
1938 – 22 septembrie se naște Augustin Buzura, la Berinta, judetul Maramures, primul copil al sotilor Ilie si Ana (n. Micle) Buzura
1941- 15 aprilie- se naste Stefan, fratele scriitorului. Desi a fost elev eminent, Stefan a absolvit doar scoala gimnaziala si a optat pentru agricultura. Se casatoreste in Copalnic, satul de bastina al mamei.A ramas la tara, a fost agricultor.
1943- 21 ianuarie- se naste Maria, sora scriitorului, o foarte apreciata invatatoare. Ramane in casa parinteasca si isi desfasoara activitatea timp de 39 ani la Scoala cu clasele I- VIII din Berinta.
1945- incepe si termina scoala primara in comuna natala, apoi continua 2 ani in comuna alaturata, Copalnic Manastur. Din clasa a VII-a parintii il muta la Baia Mare unde tatal lui lucreaza ca muncitor la uzinele Phoenix. Locuieste la o matusa, la internat,apoi in gazda la doamna Puscasu, fosta coproprietara a minelor de aur, al carei sot era la Canal, iar pentru a supravietui lua elevi in gazda. Augustin Buzura evoca , adesea cu umor, acea perioada in care, sub indrumarea ei, copiii invatau Codul manierelor elegante.
1951- 1955- elev la liceul Gheorghe Sincai din Baia Mare. Din aceasta perioada si le aminteste cu drag pe profesoara de romana, Olimpia Dragos, si pe cea de franceza, Zoe Achim. Le-a apreciat si iubit pentru devotamentul lor, pentru pasiunea si felul in care au stiut sa le stimuleze iubirea pentru frumos, pentru autentic.
De directorul liceului, profesorul Filip, ii era frica, din cauza episodului cu Circul Krateyl. Fugea de la internat, uneori de la ore, ca, pentru mici recompense, sa plimbe reclame prin oras sau sa hraneasca animalele. A fost reclamat directorului si amenintat de acesta cu exmatricularea.
1955- termina liceul si merge- trimis de mama lui- la Bucuresti pentru admitere la Medicina Veterinara, unde preda ca profesor de anatomie comparata Gheorghe Ghetie ( fiul preotului din sat, ajuns o mare somitate). Tatal il voia preot, mama medic veterinar, iar tanarul absolvent de liceu ar fi dorit sculptura sau filosofie. Augustin Buzura incalca dorinta mamei, da examen si reuseste la Facultatea de Filosofie. Dar mama afla si ii taie fondurile. Nevoit sa renunte la Filosofie, ajunge astfel la Baia Mare, ocupa sporadic mai multe functii pe care nu le stapaneste sau nu-si da interesul (statistician, pedagog, miner).
1956- ajunge invatator in Valea Neagra , un sat de munte ,,unde soarele se vedea trei ore pe zi”, iar legatura cu orasul era aproape imposibila. Locuitorii satului erau muncitori forestieri ce coborau din munti doar in zilele de salariu, cand consumau tot alcoolul din unicul bufet din sat si-l luau ca partener si pe tanarul invatator. Din nou mama intervine si il ia acasa.
1957- intra la Facultatea de Medicina Generala din Cluj-Napoca. Concomitent frecventeaza cursuri de filosofie, istoria artei si literatura la facultatile de profil.
A vorbit intotdeauna cu mandrie si recunostinta, dar si cu umor, despre profesorii celebri pe care i-a avut: I.Hatieganu, I.Goia, A.Moga, C.C. Veluda. Cu Octavian Fodor, desi nu l-a avut ca profesor, a legat o emotionanta prietenie. Multi il recunosc in Octavian Fodor pe profesorul Ion Cristian , personajul principal din romanul Orgolii ( 1984). Prin anul IV de Medicina, cand incepe colaborarea cu cercul stiintific de psihiatrie al doamnei Aurelia Sirbu, descopera cu adevarat psihiatria care a ramas o constanta in viata lui.
1960- debuteaza in revista „Tribuna” ( nr 8 din 25 februarie), cu nuvela Pamant, la recomandarea lui Mircea Zaciu, in cenaclul caruia fusese citita.
– in revista „Tribuna” publica de-a lungul anilor proza, reportaje, eseuri, tablete, articole de atitudine, iar, pe masura ce-i creste notorietatea, colaborarea se extinde la majoritatea revistelor literare din tara.
1961- moare Lucian Blaga. Augustin Buzura ia primul contact cu Securitatea.Este retinut peste noapte, fiindca planificase sa mearga la Lancram, cu un grup de prieteni, la inmormantarea poetului.
1963 – se casatoreste cu Maria Olimpia, nascuta Cardos, absolventa a Facultatii de Filologie, Universitatea Babes- Bolyai, Cluj- Napoca, cu lucrarea „Ion Chinezu- traducator si publicist”. A fost corector si redactor la Editura Dacia, Cluj, timp de peste 20 ani.
– publica, la ESPLA, in Colectia Luceafarul, volumul de nuvele si povestiri Capul Bunei Sperante, cu o prefata de Mircea Zaciu. Autorul spune ca „subiectele din povestirile acelea au fost in germene romanele mele de mai tarziu. Atmosfera si obsesiile mele de atunci m-au urmarit toata viata “.
1964 – absolva Facultatea de Medicina cu lucrarea „Shakespeare in psihiatrie”, sub coordonarea prof.dr Aurelia Sirbu( cea care sperase sa-i urmeze la catedra).
– din cauza unor imprejurari nefericite, pierde repartitia sperata si atunci renunta (deocamdata, credea el) la medicina, osciland mereu intre cariera literara si cea medicala, constient fiind ca ambele nu se pot practica la nivel inalt, asa cum isi propusese.
– Cum deja publicase in revista „Tribuna”, Cluj, a fost angajat de catre Teofil Busecan, directorul revistei, intr-un post vacant de functionar.
1965- 1 aprilie- numit redactor la sectia de stiinta a revistei „Tribuna”, unde il avea coleg de sectie pe Romulus Rusan.
1966- publica volumul de nuvele si povestiri De ce zboara vulturul ? la Editura Tineretului, Bucuresti, unde reintalnim obsesiile si framantarile din primul volum. Si aici este acelasi Augustin Buzura, un fin observator al vietii cotidiene.
1967- inaugureaza in revista „Tribuna” o rubrica intitulata „Bloc-Notes” in care publica aproape saptamanal reflectii despre literatura, societate, despre viata si moarte. Aceste meditatii cu caracter eseistic si care „m-au ajutat sa transfer ceva din energia mea nervoasa in alta parte, astfel incat textul prozei mele sa fie eliberat de incarcatura exploziva a momentului” i-au adus numeroase intalniri cu Securitatea, din cauza ca textele erau mereu comentate favorabil la Europa Libera. Articolele autorului din „Tribuna” au reprezentat o teroare pentru oficialitatile comuniste.
1969- 16 martie se naste fiul scriitorului, Mihai Adrian. Este absolvent ai Universității Naționale de Arte Teatrale și Cinematografice din București și al masteratului multimedia din cadrul aceleiași universități . Este director de imagine în cadrul Televiziunii Române, unde, în ultimele două decenii, a semnat imaginea mai multor documentare pentru micul ecran și al unor serii tematice importante, difuzate pe canalele TVR1, TVR2 și TVR Internațional. Dublu laureat al Marelui Premiu pentru imagine de film, acordat de Asociația Națională a Profesioniștilor de Televiziune, în 2007 pentru mediu-metrajul „Dali necunoscut” și în 2011 pentru serialul etnografic „La porțile cerului”. Este coautor al fotojurnalului bilingv de călătorie „Zece zile sub văl” / „Ten days under the veil”, Editura Litera, 2011 și, recent, autor al filmului „Grigore Leșe-o lume în lume”. De asemenea, a semnat fotografiile pentru câteva coperte din seria Ego Proză, a Editurii Polirom și a participat cu lucrări la expoziții de fotografie ale UCIN.
1970- apare Absentii, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, primul roman al scriitorului. „A vrut sa fie o metafora a singuratatii si disperarii, un strigat in zadar”, marturiseste scriitorul.
1971- romanul Absentii starneste deopotriva un val de aprecieri entuziasmate din partea criticii si un mare succes la public. Pentru acest volum primeste Premiul Uniunii Scriitorilor
– Dupa tezele din iulie romanul este interzis si scos din librarii fara nicio explicatie. Situatia il macina enorm, face memorii, cere explicatii, dar fara niciun rezultat.
1972- la 23 februarie se naste Anamaria, fiica scriitorului, absolventa a Facultatii de Litere din Cluj-Napoca, Universitatea Babes- Bolyai, in prezent fondatorul si presedintele nou-infiintatei Fundatii Culturale Augustin Buzura, prin activitatea careia doreste sa tina vie si sa perpetueze memoria scriitorului Augustin Buzura.
1974- iunie, apare romanul Fetele tacerii la Editura Cartea Romaneasca , Bucuresti, redactor Georgeta Naidin . Cartea este rodul unei laborioase documentari ( drumuri in Apuseni, contacte cu rude, cunoscuti ai celor ce fugisera de teama colectivizarii etc) si , ca urmare, primeste numeroase amenintari din partea Securitatii. Romanul primeste Premiul Uniunii Scriitorilor
– Apare si in limba maghiara A kintiek ( Absentii), Editura Europa Konyvkiado, Budapest, traducere in limba maghiara de Kolozsvari Papp Laszlo
1977- februarie, apare romanul Orgolii la Editura Dacia, Cluj-Napoca, redactor Viorica Marii. Ca si in Absentii, personaje sunt doctori justitiari ce-si cauta identitatea si lupta „pentru recuperarea propriei integritati morale” Paul In ultimii ani a fost f bolnav, suferea de saturnism si diabet. .
1978- moare tatal scriitorului, Ilie. „Tata era un om de-o forta fizica impresionanta…. Era bland, calm, generos….II placea sa cante la tilinca si sa construiasca fantani. Simtea apa , locul potrivit pentru a sapa.”
1979- Romanul este imediat tradus in limba maghiara- Gog ( Orgolii) , Editura Europa Konyvkiado, Budapest, de Kolozsvari Papp Laszlo
– In acelasi an apare in sarbo- croata Samoljuble ( Orgolii), Editura Pomurska Zalozba, Ljubljana, traducere de Katja Spurova si o postfata de dr Richard Sirbu
1980- iunie, apare Vocile noptii la Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, redactor Georgeta Naidin, pentru care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor .
„Romanul ancoreaza mediul industrial si infatiseaza realist, cu sarje satirice, virulente pe alocuri , problema industrializarii excesive si a denaturarii vietii tinerilor muncitori ”-Ion Simut.
1981- apare Bloc Notes, Editura Dacia, Cluj- Napoca, redactor Vasile Igna, un volum de publicistica in care sunt selectate articole aparute in revista „Tribuna”.
1982- Volumul Orgolii tradus in limba maghiara apare si la Editura Kriterion , Bucuresti, de Kolozsvari Papp Laszlo ,cu postfata de Kantor Lajos
– Apare si Ansichten des Stolzes (Orgolii), Editura Kriterion Verlag, Bukarest, traducerea in germana de Dieter Fuhrmann
1983- Este publicat volumul Az ejszaka hangjai ( Vocile noptii ), Editura Europa, traducerea in limba maghiara de Kolozsvari Papp Laszlo
1984- din proiectatul ciclu de trei volume Zidul mortii , apare primul romanul Refugii, Editura Cartea Romaneasca , Bucuresti, redactor Georgeta Naidin. Unul din refugiile cautate cu ostentatie de personajele lui Augustin Buzura din fata unei societati dure, opresive si insuportabile e, in mod firesc, dragostea. Ioana Olaru si Victoria Oprea, bune prietene, se gasesc in acelasi moment de cumpana a vietii lor.
1985, februarie, reeditarea romanului Orgolii, Editura Dacia, Cluj- Napoca, redactor Vasile Igna.
1986- apare romanul Orgolii in limba chineza, la Beijing, in traducerea lui Jen Yuan.
1987- ianuarie, moare mama scriitorului, Ana. „O taranca frumoasa cu ochi mari, negri…..Cat a trait nu a fost decizie majora din care sa fi fost exclusa….Timpul dintre liceu si facultate a fost foarte brutal cu mine: numeroase slujbe, nemultumire cata incapea si, treptat, un fel de prabusire, numai ca totdeauna, inainte de a fi simtit fundul prapastiei, aparea mama cu solutiile ei neasteptate” -marturiseste scriitorul in Banchetul de litere de Aura Christi
– Se afla la Amsterdam unde participa ca invitat la Conferinta Europeana organizata de Institutul de Teatru din Olanda, Academia de Arte din Berlin si Academia Regala de Stiinte din Olanda. Impreuna cu alte personalitati , au pus bazele Reuniunii care primeste numele de Gulliver, ca un raspuns la ideile propuse de Gunter Grass de a realiza o cooperare intre tarile Europei Centrale, Occidentale si Rasaritene si de a stabili caile care ar fi de urmat. Printre membrii oganizatori ii intalnim pe Max Wagner, Steve Austen, Vaclav Havel, Gunter Grass, Andrei Bitov, Andrei Vosnesenski
– Este realizat filmul Orgolii, cu scenariul scriitorului, in regia lui Solomon Marcus. In roluri principale Victor Rebengiuc, Cristina Deleanu si Mircea Albulescu.
1988- apare Drumul cenusii, al doilea roman din ciclul Zidul mortii, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, lector Gabriela Adamesteanu
– Apare, in limba maghiara, Menedekek ( Refugii),Editura Europa Konyvkiado, Budapest, traducerea de Kolozsvari Papp Lazslo
– Este difuzat filmul Padureanca , scenariu de Augustin Buzura, dupa o nuvela de Ioan Slavici, regizor Nicolae Margineanu, actori Adrian Pintea, Manuela Harabor si Victor Rebengiuc.
– Este interzis din nou romanul Absentii.
1989- noiembrie- decembrie- se afla in Germania, invitat fiind de Universitatea din Heidelberg, apoi la anuala intalnire Gulliver. In trecere prin Berlin asista la daramarea Zidului Berlinului, intelege ca un sistem se destrama si ca drumul este fara intoarcere. Revine la Cluj exact cand la Timisoara inceapeau evenimentele premergatoare Revolutiei, iar in zilele de 21, 22, 23, 24 decembrie era pe baricade, entuziasmat ca traieste astfel de evenimente pe care nu le-ar fi crezut petrecandu-se in timpul vietii lui.
Pe 23 decembrie este numit redactor-sef la Tribuna.