Un grup de intelectuali din Copalnic-Mănăștur, locul spre care Augustin Buzura, în copilărie, a făcut o istovitoare și dificilă navetă spre școală, au înființat, în urmă cu 13 ani o revistă care a crescut de la an la an. ”Vatra Chioreană” adună în paginile ei, după cum declară chiar redactorul-șef, Emanuel Luca ”o fărâmă din Țara Chioarului”. În ultimii doi ani, lui Augustin Buzura i-au fost destinate spații ample în paginile revistei. În 2017, lansarea nr. 11 al revistei a avut loc la mai puțin de două luni de la dispariția scriitorului. Atunci s-a vorbit despre academicianul de loc din Berința, dar s-au publicat câteva amintiri ale familiei. În numărul 12 al revistei, lansat la 1 septembrie 2018, dr. Nicoară Mihali a publicat un amplu material realizat în urma cercetărilor în Arhivele Naționale Maramureș, unde a studiat cataloagele și documentele școlare din anii 40. În acea perioadă, când școala din Berința se desființase, un singur elev a făcut eforturi uriașe pentru a continua școala într-un sat vecin, la Copalnic-Mănăștur. Naveta însemna un drum de peste 8 km, făcuți zilnic prin pădurea Mânânțușului, condus de mama sa cu felinarul. ”O privire mai atentă asupra cataloagelor ne arată că în anul școlar 1947-1948, cei 46 de elevi ai Școlii Berința au adunat 2441 de absențe. Singurul care nu a avut absențe a fost elevul Buzura Augustin. Cauza absențelor era legată de muncile agricole, iar pe timp de iarnă, frigul din școală și desele îmbolnăviri ale elevilor. În acest an, notele lui Buzura au fost: citire 10, gramatică 10, istorie 10, matematică 10, biologie 10, geografie 10, muzică 9, gimnastică 9, desen 10.” – scrie Nicoară Mihali.
