Cel de-al doilea roman al lui Augustin Buzura, Fețele tăcerii, apare în iunie 1974, la Editura Cartea Românească, Bucureşti, redactor Georgeta Naidin. Cartea este rodul unei laborioase documentări, a unor călătorii în Munții Apuseni pentru a sta de vorbă cu rudele și cunoscuții celor care fugiseră în munți de teama colectivizării. Urmare a acestor demersuri, Augustin Buzura primește numeroase amenințări din partea Securității.
Pentru acest roman, autorul primește în 1974, Premiul Uniunii Scriitorilor.
”Fețele tăcerii este unul din cele câteva romane mitice ale literaturii române postbelice, […] un reper de neocolit, mereu citat și menționat, dar fără a intra vreodată în detalii, multiplicat pe sub mână, vândut la negru, acest roman a avut o soartă bizară, aflându-se în permanență la limita dintre interdicție și permisiune.” (Mircea Iorgulescu)
În comparație cu Absenții, care este un roman-monolog, Fețele tăcerii este dinamic, spectaculos pe alocuri. ”Opoziția ideologică dintre comuniști, țăranii conservatori ai proprietății agricole și legionarii refugiați în munți este alimentată în plus de resentimente cu puternice valențe individuale.” (Ion Simuţ)
După Feţele tăcerii se va realiza, în 1991, filmul Undeva în Est, cu un scenariu scris de Augustin Buzura. Regia este realizată de Nicolae Mărgineanu, din distribuţie făcând parte Maria Ploae, Dorel Vişan, Remus Mărginean.
În 1991 apare ediţia a doua a romanului Feţele tăcerii, la Editura Albatros, Bucureşti. Romanul se reeditează în 1996 la Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, Colecţia „Capodopere ale romanului românesc ”. Biografia autorului şi prefaţa sunt semnate de criticul Mircea Iorgulescu.
În 2003 şi 2004, vor apărea noi ediţii ale romanului Feţele tăcerii la Editura Paralela 45, Colecţia 60, respectiv Polirom Iaşi, şi Editura Litera Internaţional.
În 2011 – Apare ediţia definitivă din Feţele tăcerii, Editura Curtea Veche, Bucureşti, în îngrijirea Angelei Martin, în Colecţia Biblioteca pentru Toţi, colecţie coordonată de Ana-Maria Vulpescu. Mircea Iorgulescu semnează prefaţa, iar postfața aparține autorului.
În 2015 va apărea Feţele tăcerii, în Opere Complete, cu o prefaţă semnată de Bianca Burta-Cernat.
