Scriitorul Augustin Buzura are un loc definitiv în istoria literaturii şi culturii române, avem obligaţia şi datoria să îl promovăm într-un prezent în care mediocritatea, pseudovaloarea, kitschul se ambalează strălucitor şi sunt prezentate cu zgomot şi fast drept virtuţi, valori şi modele de urmat a declarat, vineri, Ana Maria Maior, cu ocazia lansării Fundaţiei Culturale „Augustin Buzura”.
„Cu sau fără viitoarea contribuţie a mea sau a familiei noastre, Augustin Buzura are un loc definitiv încrustat în stânca, în istoria literaturii române, a culturii române. Noi, un mănunchi de oameni apropiaţi care ne-am implicat în înfiinţarea şi activitatea Fundaţiei Culturale ‘Augustin Buzura’, avem obligaţia şi datoria să îl promovăm, să aducem mereu în actualitate omul, opera, atitudinea, sublima sa încrâncenare ardelenească şi patriotismul său, dar nu oricum, ci ducând mai departe, promovând excelenţa, evidenţiind valorile în care a crezut şi pentru care a luptat o viaţă, precum şi sprijinind tinerii valoroşi, care pot fi la rândul lor modele pentru viitor. E un prezent în care mediocritatea, pseudovaloarea, kitschul se ambalează strălucitor şi sunt prezentate cu zgomot şi fast drept virtuţi, valori şi modele de urmat. Buzura ar fi taxat cu virulenţa cunoscută toate acestea, aşa cum a făcut o viaţă asumându-şi toate riscurile”, a spus preşedinta Fundaţiei Culturale „Augustin Buzura” şi fiica scriitorului, Ana Maria Maior.
Fosta directoare a canalului TVR Cultural Daniela Zeca-Buzura a spus în deschiderea Galei că evenimentul nu se doreşte a fi o comemorare.
„Aceasta nu este o comemorare, este o întâlnire în care patetic schimbăm impresii şi amintiri. Mâine Augustin Buzura ar fi avut 80 de ani. Îmi place să cred că e cu noi în acest moment, se uită cu zâmbetul lui uşor timid şi ardelenesc de undeva de sus şi poate chiar mie îmi spune: Curaj, fato, e cam greu, dar o să meargă”, a afirmat Daniela Zeca-Buzura.
Ea a punctat că „îi lipseşte o piesă de aur” din cariera sa de jurnalist – un interviu cu scriitorul Augustin Buzura.
„Deşi mă cred un gazetar pe bune, cum zic studenţii mei, nu am reuşit în cei mai bine de 20 de ani să las în arhivele Televiziunii Române (…) un interviu memorabil cu cel care a fost aproape tatăl meu şi în familia căruia am stat, sper, cu onestitate 20 de ani. Îmi lipseşte această piesă de aur din colecţia profesiei mele. Îmi voi reproşa întotdeauna această lipsă şi probabil voi face ca acum gesturi compensatorii”, a precizat realizatoarea TV.
La rândul său, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a povestit cum Augustin Buzura i-a spus că îl trimite director al Institutului de Cultură din Veneţia, atrăgându-i atenţia că instituţia este fondată de Nicolae Iorga.
„I-am spus: ce am să fac eu acolo? Lumea e rea. Nu mă prea pricep. M-aş duce să citesc în arhive, dar trebuie să conduc Institutul. (…) Nu-i nimic, zice el, fă ceea ce ştii. Şi când îţi va ieşi bine o acţiune, spune-i că a fost ideea ta, iar când te va critica cineva, spune că Buzura m-a pus să o fac. (…) Am purtat povara gândindu-mă la responsabilitatea care apasă pe umerii mei şi la marea lui dovadă de omenie, de generozitate, de înţelegere. Aveam impresia, când îl vedeam, de multe ori, că se pogoară din înalturi adevărul sub forma unui porumbel alb”, a spus Pop.
Fundaţia Culturală „Augustin Buzura” va lansa o serie de concursuri şi provocări culturale pentru viitor.
„Este vorba de trei concursuri şi de o diplomă de excelenţă. Concursurile se vor lansa azi, în aşa fel încât la ediţia următoare să putem vorbi de câştigători şi de premianţi. Este vorba despre un concurs de scenarii după „Vocile nopţii”, un concurs de monolog, un decupaj dintr-o operă de-a lui Augustin Buzura pe care o va pune în scenă un regizor şi care se pretează la teatrul radiofonic sau la teatrul clasic. Aici vorbim de un actor care deja a acceptat să joace scenariul câştigător, este vorba despre Vlad Ivanov”, a declarat pentru AGERPRES Dana Gagniuc Buzura, nepoata scriitorului Augustin Buzura.
Ea a afirmat că se va lansa şi un concurs de editoriale pentru tinerii jurnalişti până în 35 de ani pe teme care vor fi date periodic, trimestrial pe site-ul şi pe pagina de Facebook a fundaţiei.
„Se acordă un premiu de excelenţă pentru întreaga activitate unei personalităţi care prin activitate, prin atitudine, operă şi prezenţa publică se subscrie valorilor pe care Augustin Buzura le-a promovat în viaţa şi opera sa – profesorului Jean Jacques Askenasy”, a mai spus nepoata lui Buzura.
De asemenea, ea a punctat că în parteneriat cu Romfilatelia au fost realizate nişte plicuri-cadou cu Augustin Buzura, în care sunt desene de-ale scriitorului şi va fi lansat un „Caiet Buzura” în care cunoscuţi, prieteni şi personalităţi importante vorbesc despre cunoscutul prozator.
Augustin Buzura, psihiatru, prozator, scenarist şi eseist, s-a născut la 22 septembrie 1938, în comuna Berinţa, judeţul Maramureş.
A fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (din 1990) şi al Institutului Cultural Român (2003-2005), preşedinte al filialei române a Asociaţiei de Ştiinţă şi Cultură Europeană, cu sediul la Roma (din 1992), membru fondator al Fundaţiei de Cultură Europeană din Amsterdam (din 1987), membru în Comitetul director al revistei „Lettres internationales”, membru al Academiei Româno-Americane (din 2000), al Academiei Latinităţii (din 2001), al Academiei Braziliene de Litere (din 2001), membru al Comitetului naţional pentru ocrotirea copilului, precum şi membru al Asociaţiei Libere a Medicilor Psihiatri – Bucureşti (din 1989).
A fost decorat cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000) şi cu Ordinul brazilian ”Rio Branco” în grad de Comandor. În aprilie 2013 a primit Premiul Opera Omnia al revistei „Convorbiri literare”.
A fost membru corespondent, din 3 iulie 1990, al Academiei Române, devenind membru titular la 12 martie 1992.
Scriitorul Augustin Buzura a murit la 10 iulie 2017, la Bucureşti. AGERPRES/(A – autor: Florentina Ştefănescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)